Dincolo de bani cu Viorel Gîrbu, despre oportunități pe timp de criză: Ne-am transformat cumva într-o țară cerșetoare?

DDB: Trăim perioade destul de complicate, cu un război la graniță și în acest context este absolut necesar să înțelegem care este climatul investițional în Republica Moldova, dacă îl mai avem, și cât de ofertanți mai suntem noi în ochii partenerilor externi. Se merită acum de investit în Republica Moldova și dacă da, care ar fi acele domenii prielnice pentru investiții?

Viorel Gîrbu: Este greu de răspuns dacă se merită de investit în Republica Moldova. Vă dați seama că sunt mai mulți factori care influențează negativ acest gen de decizii. Investițiile sunt un instrument în economie care îți permite să ai venituri. De obicei, cele mai mari venituri le realizează cei care merg în bătaia vântului, nu cei care sunt conduși de circumstanțele pozitiv apreciate de toata lumea. Și atunci, investițiile pot fi apreciate în funcție de viziunile pe care le are fiecare investitor în parte. Atunci când riști mult, poți să câștigi la fel de mult.

DDB: Dar mai avem oportunități în acest domeniu, cel al investițiilor?

Viorel Gîrbu: Oportunități de investiții sunt destul de multe, în special urmare a acestei evoluții nu tocmai favorabile care are loc în Ucraina. Este urât să profiți de pe urma acestor evoluții atât de neplăcute și a acestei suferințe prin care trece statul vecin, dar războiul creează anumite oportunități. Multe activități sunt dislocate, nu doar în Ucraina, dar și în Rusia. Dar Republica Moldova este tot mai puțin atractivă pentru acest gen de investiții. Contextul este destul de negativ, nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru întreaga regiune sau chiar pentru întreaga UE.

DDB: Ați abordat un subiect destul de important aici. Am văzut un reportaj realizat în România, în care, se menționa faptul că, ucrainenii, deși nu cunosc limba română și au avut nevoie de translatori, au îndrăznit să-și mute businessul de la Kiev la București. O analiză arăta că cifra investițiilor ar ajunge deja la milioane de euro. Au existat asemenea fluctuații și pe piața din Republica Moldova, de la începutul războiului?

Viorel Gîrbu: La nivelul cifrelor și datelor macroeconomice acest lucru nu l-am atestat. Am văzut că afaceri s-au deschis, dar am aflat din sursele mass-media. Trebuie să așteptăm cel puțin de jumătate de an pentru a vedea lucrurile mai clar, în cifre. Totuși, dacă exista un fenomen pronunțat a acestui lucru, atunci era să fie vizibil deja, însă eu nu am atestat această chestiune.

DDB: Care ar putea fi domeniile de interes pentru cei din Ucraina ca să investească în Republica Moldova, ce bussines care a fost distrus în țara vecină ar putea să aibă continuitate în țara noastră?

Viorel Gîrbu: Afacerile au fost distruse în Ucraina, dar nu în toată țara. Nu tot statul vecin este sub ocupația Federației Ruse. Sud-Estul Ucrainei este afectat cel mai mult, acolo unde se poartă lupte. Din acele zone geografice este prea târziu să dezvolți o anumită afacere. Restul zonelor sunt tangențial afectate, însă Moldova nu este suficient de atractivă în vederea aducerii acestor investiții în țara noastră, întrucât totuși avem o piață mică. Noi avem o legislație foarte bună în ceea ce ține de investițiile în zona IT. Ucraina are un număr important de oameni care activează în sectorul respectiv și are o performanță foarte bună. Totuși, acest domeniu presupune o mobilitate foarte mare și nu este obligatoriu să vină în Republica Moldova. Sectorul agricol este favorabil investițiilor, dar problemele în acest sector sunt mari. El nu s-a dezvoltat în perioada anterioară și nu are cum să se dezvolte de acum în colo. Noi consumăm foarte multe produse agricole din Ucraina și ar fi foarte greu să le substituim sută la sută cu producție proprie.

DDB: De cealaltă parte, spuneați că nu ar fi bine să vorbim despre oportunități pe fundalul războiului din Ucraina. Totuși, la ce ar trebui să acorde acum atenția autoritățile din Republica Moldova, probabil sunt anumite domenii care pot fi dezvoltate mai mult pentru a substitui acele produse care veneau din import, cu produse autohtone? Cum vedeți aici politicile statului, au fost inițiate anumite demersuri în acest sens?

Viorel Gîrbu: În această perioadă e prea târziu să venim cu investiții, lucrurile se schimbă atât de rapid, încât ele nu sunt eficiente. Guvernul trebuie să aibă o politică generală, care să favorizeze dezvoltarea economică. Noi avem însă o lipsă de astfel politici. Executivul a ignorat în totalitate agenții economici, a venit cu un anumit suport, dar a fost unul formal și direcționat mai mult pentru sectorul agricol. Avem o politică monetară foarte agresivă și care este îndreptată împotriva mediul de afaceri. Respectiv, în această situație, pentru Guvern este mai bine să se axeze nu pe dezvoltare, ci pe întreținerea situației. Ar trebui să se intereseze nu doar de evoluția cifrelor pe plan macroeconomic, dar să identifice nominal agenții economice și să vină cu anumite politici pentru a salva ceea ce avem. Contextul internațional negativ creat poate încuraja Guvernul să schimbe ceva, dar nu cunosc vreo politică activă a Guvernului în acest sens și nu cred că Executivul are foarte mare capacitate pentru a face asta. Inflația de la sine este un stimulent. Inflație mare – prețuri foarte mari. Pentru antreprenori este foarte convenabil să investească, întrucât câștigurile sunt foarte mari. Guvernul trebuie să salveze ceea ce există.

DDB: Spuneați că politicile antiinflaționiste au fost foarte agresive. A fost un ping-pong între Guvern și BNM – cine e de vină. Ca până la urmă să aibă de suferit cetățeanul simplu, de exemplu cei care au luat credite trebuie să plătească rate foarte mari. Aceasta este una dintre consecințe, ce alte efecte ați observat în urma acestor decizii?

Viorel Gîrbu: Putem observa un singur rezultat. Reducerea ratei inflației. În luna septembrie, rata inflației a scăzut față de luna precedentă. Rata inflației anuale a început să se reducă, însă nu știm dacă acest trend va continua în luna următoare și dacă trendul va fi menținut. Unicul rezultat pe care îl putem atesta, pe moment, este faptul că această creștere a o inflație a stagnat și chiar s-a diminuat puțin. Nu cred că a existat o luptă între Guvern și BNM, doar că ambele instituții nu au vrut să își asume aceste decizii, mai puțin Banca Națională. Guvernul a dat din umeri și s-a făcut că plouă, nu a făcut mare lucru pentru a combate inflația și a remedia efectele ei.

DDB: Cât de periculoasă este o astfel de atitudine?

Viorel Gîrbu: Atitudinea este foarte periculoasă, întrucât Guvernul de asta și există, ca să poată reacționa cumva la modul în care sunt estimate lucrurile în Republica Moldova. Periculoasă este stagnarea economică, care este mai gravă decât inflația. Inflația este un disconfort matematic, atâta timp cât ai un loc de muncă și salariul tău crește în mărime cel puțin egală cu rata inflației, atunci îți rămâne să te obișnuiești doar cu prețurile. Problema cea mare este stagnarea, ea este periculoasă. Guvernul trebuie cumva să acționeze, întrucât de asta există.

DDB: Având în vedere faptul că prețurile la alimente, dar și cel al resurselor energetice a crescut și continuă să se majoreze, iar salariile au crescut nesemnificativ, înseamnă asta că oamenii vor fi, în primăvară, în incapacitate de plată a creditelor pe care le au și nu doar? Guvernul ar trebui să depună mai mult efort sau în general să schimbăm Executivul.

Viorel Gîrbu: Adevărat. Și ambele ipoteze sunt valabile. Guvernul răspunde de tot ce se întâmplă în țară. Contează reacția autorităților și dacă aceasta este văzută critic de către societate, atunci poate determina căderea Guvernului. Evoluțiile despre care ați vorbit sunt foarte adevărate. Aceste crize au lovit și lovesc businessul, care plasează responsabilitatea pe angajatori. Potrivit ultimelor date, mediul de afaceri își amplifică acțiunea factorilor negativi în raport cu angajații din dorința de a face economii și a se salva pe sine. Un antreprenor, de principiu, se poate gândi să concedieze angajații, să reducă salariile sau să le majoreze mai puțin decât rata inflației, ceea ce nu este corect. Impozitele colectate din veniturile generate din impozitul pe salarii sunt mai mici, dar impozitele generate de impozitul pe veniturile persoanelor juridice au crescut cu 50 la sută. Profitul antreprenorilor a crescut destul de rapid, în condițiile în care aceștia nu s-au decis să majoreze salariile, chiar dacă au avut capacitate. Mi-aș dori ca Guvernul să se intereseze de orice cifre, cât de mărunte nu ar fi și să vină cu anumite concluzii și măsuri, fie chiar să încurajeze sau să penalizeze agenții economici. Dacă noi din iarnă ieșim și cu o economie șifonată, atunci Executivul va avea multe probleme de soluționat.

DDB: Sunt suficiente aceste mecanisme de compensare din partea Guvernului? În cazul care am avea doar această iarnă grea, ar fi una, dar dacă va dura această criză, atunci presupun că Guvernul nu va avea de unde să vină cu surse pentru compensații?

Viorel Gîrbu: Adevărat. Guvernul trebuie să se adapteze, nu să compenseze. Executivul trebuie să se îngrijească de creșterea economică, nu de inflație. De exemplu, în Turcia, inflația este de 80%, dar la ei cresc și exporturile, au creștere economică și efectele nu se resimt atât de mult. De aceea, nu este atât de strașnică inflația. Grija Executivului trebuie să fie economia, care nu trebuie să se oprească. Mecanismul de compensare este unul secundar. Partidul Acțiune și Solidaritate, care se află la guvernare, este foarte social și total lipsit de viziuni în plan economic. E ușor să împarți bani, orice politician iubește să facă acest lucru, dar frică îmi este de faptul că Guvernul va merge pe compensații formale. Iar dacă va acorda compensații, atunci se vor confrunta cu o situație de criză legată de datoria externă. Doar suportul extern ar fi o soluție. Însă mergem într-o altă dilemă. Suportul extern ne face șantajabili față de alte state. Însă, de ce noi mergem la alegeri dacă nu avem politicieni care să genereze soluții originale.

DDB: Ne-am transformat cumva într-o țară cerșetoare?

Viorel Gîrbu: Dar oare nu am fost până acum? Noi depindem foarte mult de asistența din partea donatorilor. Și anul curent depindem foarte mult de banii externi. Execuția bugetară pentru primele 9 luni, reprezintă cam a cincea partea din cheltuielile bugetului public național. Asta e foarte mult. Anul trecut am avut trei procente, anul acesta în jur de 17%. Noi depindem plenar de asistența venită de peste hotare. Faptul că primi asistență financiară nu ne califică pe noi că suntem cerșetori, dar analizând politicile guvernelor, vedem că nu știu cum să depășească criza actuală și nici nu-și bat capul. E ușor să accepți orice și să primești niște bani, dar acesta este un lucru foarte urât. Majoritatea fondurilor vin totuși de la cetățenii moldoveni, deci noi suntem majoritari și noi trebuie să decidem cum acționăm, și nu să ne impună cineva anumite decizii din exterior. Banii vin pentru politici. Donatorii, la fel ca și băncile, nu au nevoie de bani, ei au nevoie de dobândă, iar dobânda partenerilor externi, plătită de Republica Moldova, sunt acele politici pe care noi le executăm în favoarea acestor parteneri.

DDB: Suntem dependenți de importurile externe?

Viorel Gîrbu: Sigur că suntem dependenți. Noi avem deficite comerciale enorme.

DDB: Ce putem face pentru a scădea din această dependență?

Viorel Gîrbu: Să producem mai mult în Republica Moldova.

DDB: Care ar fi sectoarele cu potențial pentru țara noastră, întrucât s-a vehiculat mult despre faptul că suntem un punct strategic între Vest și Est, care poate să facă și export, nu doar să producă. Care ar fi domeniile strategice?

Viorel Gîrbu: Noi domenii strategice nu avem pe moment. Orice țară are anumite avantaje. Și noi le avem, dar ele nu sunt atât de mari. Pentru ca să dezvoltăm ceva, trebuie să ne dorim acest lucru. Dar sectoare în care să câștigăm mulți bani peste noapte, nu avem, întrucât trebuie să produci ceva care să aibă foarte multă valoare adăugată. Aci contează și calitatea actului de guvernare, societatea, cadrul instituțional ș.a. Sunt mai multe domenii bune: sectorul IT, produsele agricole, dar nișa în care noi vom ajunge va fi una mică, valoarea adăugată va fi una foarte mică. Trebuie să fii activ pe această nișă o perioadă lungă, iar peste 10-20-30-40 de ani să culegi roadele. Nu doar noi vrem să trăim bine, ci toată lumea, inclusiv partenerii externi, care în schimbul acestor susțineri ne plasează pe noi în nișa economică care le convine lor. Noi să câștigăm puțin, ei mai mult.

DDB: De cât timp faceți expertiză în domeniu economic?

Viorel Gîrbu: De zece ani, cam așa.

DDB: În acest deceniu ați înțeles rolul poziționării noastre geografice și care sunt avantajele?

Viorel Gîrbu: Avantajul pe care îl avem este că suntem în proximitatea pieței europene. UE este o piață unică cu mulți consumatori. Eu nu percep creșterea economică datorită poziționării geografice. Succesul nostru în plan economic nu este dictat doar de poziționarea geografică, ci de dorința politicienilor să facă ceva.

DDB: Când vorbim de competitori, vorbim de țări. Haideți să comparăm Republica Moldova cu câteva țări din regiune. Cu câte trepte suntem noi mai prejos pe plan economic decât statele din regiune?

Viorel Gîrbu: Nu există trepte sau o înțelegere unică a politicilor economice. Nu există o susținere unanimă a unui tip de politici, nu există ceva ce poate fi copiat și să dea aceleași rezultate sau același succes. Nu există astfel de manuale. Noi trăim într-un mediu care este în continuă schimbare. Trebuie să există o înțelegere permanentă a lucrurilor care se întâmplă în economia regională, dar și cea globală. Uitați-vă la PIB-ul României și la PIB-ul Republicii Moldova, noi suntem foarte săraci. Economia României este mult mai în față decât alte economii. Cei mai săraci din Europa suntem noi, din toate țările mai la vest de Republica Moldova. Cu excepția Ucrainei, care în contextul războiului se află într-o situație foarte dificilă… Dacă Moldova zece an ar crește economic cu 7 procente pe an, stabil, atunci în 10 ani, PIB-ul Moldovei ar ajunge la nivelul Albaniei din 2022. Problema este că noi nu creștem cu 7 la sută pe an. Deci suntem departe de nivelul economic al altor state.

DDB: E tristă situația?

Viorel Gîrbu: Nu. Cât ne luptăm, atâta trăim. Trebuie să găsim soluții și atât.

DDB: Este Republica Moldova un stat falimentar?

Viorel Gîrbu: Da, da, da! Cred că e falimentar.

DDB: Și cum îl scoatem din acest faliment?

Viorel Gîrbu: Trebuie să existe dorință și trebuie să înțelegem ce vrem să obținem. Totodată e nevoie și de o capacitate în vederea promovării în funcții politice oameni care știu ce au de făcut și vor să schimbe ceva în Moldova. Cetățenii trebuie să își aleagă politicienii potriviți, care să știe cum și să dorească să facă anumite lucruri. Au fost state care s-au aflat într-o situație mai proastă decât Republica Moldova, dar prin acțiuni concrete au ajuns în economiile de top. Orice este posibil, dacă este dorință.

DDB: Cum vedeți sistemul educațional, îl pregătește pe om pentru a aduce o plus valoare economiei naționale?

Viorel Gîrbu: Eu nu cred că sistemul educațional trebuie să pregătească doar antreprenori în diferite domenii. Nu trebuie să fie toți antreprenori. Vorbim aici doar de calitatea educației, atât în școli, cât și în universități. E vorba despre un sistem educațional care este capabil să transmită cunoștințe relevante societății, nu din cele specializate, alea trebuie să vină mai târziu, dar cele generale, de bază.

DDB: Ce ar include cunoștințele relevante?

Viorel Gîrbu: Corecte. Dacă vorbim de matematică, atunci să i se ofere ceea ce îi trebuie copilului, corect și structurat. Dacă vorbim de istorie, atunci una corectă și adevărată, nu îngustă și influențată de cineva. Să se ofere un produs de calitate și o informație ușor de asimilat. Un copil nu trebuie să fie pregătit pentru sectorul IT de la 4 ani, un copil trebuie să fie dezvoltat multilateral. Aceste chestiuni costă, dar dorința Executivului este de a dezvolta acest sistem universal de calitate înaltă la orice școală, oricât de mică ar fi. Peste tot trebuie să fie calitate înaltă. Un copil needucat este o resursă pierdută. Copilul nu trebuie să genereze bani, ci va genera valoare materială sau spirituală, indiferent de această dimensiune. Noi avem nevoie de pictori, oameni de creație, politicieni ș.a. Contează foarte mult ca valorile general-umane să fie cultivate în sistemul nostru educațional.

DDB: A evoluat sistemul de educație moldovenesc în ultimii 20 de ani?

Viorel Gîrbu: Este destul de critic. Eu nu văd cu ochi buni ceea ce se întâmplă în sistemul nostru educațional. Nu cred că această calitate a serviciilor educaționale este bună și nu cred că Guvernul depune eforturi în acest sens. În Chișinău este altceva, dar în localitățile mici este trist ce se întâmplă. Salarii foarte mici, profesori în etate ș.a. Contează foarte mult ca profesorii să se perfecționeze, da multe cadre didactice sunt în vârstă și nu și-au prea schimbat comportamentul. Eu am o opinie critică în ceea ce ține de domeniul educației.

DDB: Suntem într-o perioadă de criză și sunt sigură că multe companii vor intra în insolvabilitate. Este asta o oportunitate pentru stat de a cumpăra afacerile falimentare?

Viorel Gîrbu: Nu, asta nu este treaba statului. Statul nu trebuie să cumpere afacerile mari. Statul reprezintă scheletul, adică întregul sector. Nu toate afacerile generează venit mare. Aceste domenii însă sunt importante. Afacerile mărunte care falimentează nu sunt problema statului. Sectorul în sine este treaba statului și trebui să intervină, dar nu să le și cumpere. Afacerile mari pot fi preluate de stat, dar foarte atent. De exemplu să analizeze posibilitatea preluării unor companii producătoare de materiale de construcție, dar în baza unei analize foarte minuțioase. În rest, statul se îngrijește de întregul sector.

DDB: Noi am trecut prin mai multe crize. De exemplu cea din 2008 ne-a scuturat bine. Mai nou, criza a început în perioada pandemiei și continuă încă. Cum poate beneficia statul de anumite crize, cât de paradoxal nu ar suna?

Viorel Gîrbu: Criza mereu înseamnă oportunitate. Nu mă refer anume la criza actuală. Orice criză deschide anumite portițe. Trebuie să înțelegem faptul că aceste interconexiuni între statele lumii. Statele bogate subordonează statele sărace sau bogații subordonează săracii. Nimeni nu știe ce înseamnă costul muncii. Cam aceeași teorie există și între statele luminii. Crizele sunt niște situații în care anumite afaceri falimentează, altele prosperă. Criza înseamnă schimbare și în acest sens trebuie să vezi cum poți beneficia de pe urma acestor schimbări și ce avantaje poți avea.

DDB: Pandemia ne-a arătat că s-a putut manipula cu prețul la măști. Acum, având în vedere faptul că Ucraina nu mai este o zonă de tranzit din cauza războiului, se scumpesc foarte mult anumite produse, inclusiv materialele de construcție și alte lucruri. Poate interveni statul aici, întrucât, cel mai probabil, urmează și o criză energetică. De exemplu, acele generatoare electrice care se aduc deja în Moldova să nu aibă prețuri exagerate, să existe un plafon, chiar dacă va fi cerere.

Viorel Gîrbu: Ceea ce s-a întâmplat cu măștile medicinale este o legitate. Același lucru se poate întâmpla cu generatoarele sau echipamentele electrice. În URSS, când apăreau crize, bunurile dispăreau din magazine. Dvs. ce ați prefera, să mergeți în magazin să nu găsiți nimic, fie să mergeți la magazin și să cumpărați mai puțin? În cazul măștilor, oferta nu era suficientă. De asta s-a majorat prețul pentru a scădea cererea, dar între timp s-a crescut oferta, iar asta nu se face peste noapte. Dacă apar anumite dezechilibre pe piață, economia le echilibrează prin preț. Cât prețul este obiectiv, aceasta nu este o problemă. Guvernul nu trebuie să pună restricții, dar să observe anumite realități și să le explice de ce se întâmplă acest lucru. Guvernul trebuie să se informeze de ce prețurile au crescut foarte mult și odată ce cunoaște răspunsul exact la această întrebare, abia atunci să vină cu instrumente de soluționare a problemei.

DDB: Este la fel și în cazul creditelor care au dobânzi destul de mari? Trebuie să ai mare curaj acum să accesezi un credit, iar cei care o fac își asumă niște riscuri enorme, neștiind cum vor evolua lucrurile. Ce i-ați sfătui pe cei care ne urmăresc acum – să ia credite în lei sau în valută?

Viorel Gîrbu: Majorarea ratei de bază de către BNM determină băncile să majoreze dobânzile, dar asta nu înseamnă că băncile sunt obligate să facă acest lucru. Aici poate interveni și Guvernul, care poate subvenționeze aceste dobânzi. Dacă ne referim la avantajele și dezavantajele creditelor, dau un exemplu: Rata medie a creditelor e sub 20%, iar inflația este de 34%. Dacă iei un credit și plătești dobânda 20% la sută, iar tu faci comerț și venitul total este 40%, atunci se merită. Depinde pentru ce te împrumuți. Leul este scump, iar valută este subapreciată. Este bine să te împrumuți în lei. Dacă va descrește rata inflației, atunci valută se va aprecia și atunci va trebui să întorci mai mult. Dar în situația actuală te împrumuți și ei un leu puternic, dar întorci un leu ieftin ulterior. În situațiile de criză există oportunități.

DDB: Foarte mulți moldoveni tind să își cumpere un imobil și de multe ori stau la dubii dacă să investească sau nu. Însă, avem noi o lege nescrisă în Republica Moldova, că fiecare familie trebuie să aibă o casă. Din punct de vedere economic, este aceasta o chestie bună, rentabilă, în special pentru familiile noi, care iau un credit și trebuie să-l restituie în mai mulți ani.

Viorel Gîrbu: Întrebarea nu constă în a vrea sau a nu vrea să fii proprietar, cert este că toți își doresc acest lucru. Atât timp cât economia modernă este dinamică, te muți rapid dintr-un loc în altul, atât timp cât piața bunurilor imobiliare nu ține pasul acestor schimbări, atunci deținerea acestui imobil devine scumpă. Apartamentul sau casa nu este un obiect ce poate fi vândut ușor, e nevoie de timp.

DDB: Este un lux să ai un imobil?

Viorel Gîrbu: Pentru cineva este un lux, iar pentru altcineva este un lucru ordinar. În funcție de venitul pe care îl ai. În economia modernă totul se bazează pe venit, nu pe proprietăți. Dacă ai o sursă de venit, atunci poți să ai acces la orice imobil, nu este obligatoriu să fii și proprietar. Mentalitatea unui moldovean care vrea să aibă un imobil este greșită. Ei ar trebui să se intereseze cât de competitivi sunt ei pe piață.

DDB: Pe final vreau să vă întreb ce valori stau dincolo de bani pentru Viorel Gârbu?

Viorel Gîrbu: Banul e o resursă care îmi permite să-mi organizez viața, dar nu sunt un scop în sine. Viața mea nu are drept obiectiv câștigarea câtor mai mulți bani. Valorile umane contează foarte mult, trebuie să fii bun cu cei care te înconjoară. Să lași bine în jurul tău.  Dacă scopul vieții noastre este doar să cheltuim și să câștigăm cât mai mult, atunci este viața este ratată. Nu trebuie să pretinzi să fii ministru sau să deții nu știu ce funcții, dar contează să îți faci bine lucrul.

DDB: Și cu cât vor fi mai mulți oameni de acest fel, atunci și țara noastră o va duce mult mai bine.

Viorel Gîrbu: Probabil sau poate greșesc.

DDB: Vă mulțumesc!